Subscribe:

miercuri, 25 iulie 2012

Efecte benefice ale ardeiului iute

Efecte benefice ale ardeiului iute
ARDEIUL IUTE
(Capsicum anuum L.)

Specie mult cultivata in scopuri alimentar-condintentare, dar si în scop medicinal.

Compozitie chimica

Contine pana la 1,5% capsaicinoide (substanta care imprima gustul arzator) inclusiv capsaicina, pana la 1 %, dihidrocapsaicina, nordihidrocapsaicina si homocapsaicina, pigmenti carolenoidici care includ capsantina, capsorubina, alfa si beta-caroten, ulei gras, glicozide sterolice respectiv capsicozidele A, B, C, D, 12-15% proteine, vitaminele A şi C si urme de ulei volatil.

Farmacologie

Are actiune rubefianta (congestionanta intensa, dar trecatoare a pielii) si vasostimulanta, intrand în categoria medicamentelor analgezice topic (local) datorita continutului in capsaicinoide si capsaicina.
Are si actiune antiseptica, diaforetica si stimulanta a secretiilor gastrice.
Actiunea principala ramane cea a tratamentelor simptomatice, atat la adulti cat si la copii, în spasmele şi durerile musculare din zona umerilor, bratelor si coloanei vertebrale, pentru tratarea artritelor, reumatismului, nevralgiilor, lumbago, sciatica si degeraturi usoare.

Recomandări

— intern: in doze mici ca stimulent al secretiilor gastro-intestinale. Tinctura 10% este recomandata, in cura de dezintoxicare în alcoolismul cronic;
— extern: revulsiv puternic sub forma de frectii in dureri reumatice si articularc. Ca stimulent al creşterii parului în combinatie cu alte plante.

Mod de preparare si administrare

Pentru uz intern, tinctura se prepara din 10 g fructe uscate la 100 ml alcool de 70°. Ca stimulent gastric se iau 10-20 picaturi in putina apa cu 15 minute înainte de mancare. Pentru cura de dezintoxicare alcoolică se iau 50-60 picaturi in putina apa sau ceai, de mai multe ori pe zi, de cate ori individul simte nevoia sa bea.
Extern se prepara tot o tinctura din 20 g fructe la 100 ml alcool de 60°-70° cu care se fac frectii. In aceasta tinctura se poate imbiba vata, iar dupa uscare se aplică pe locul dureros cu ajutorul unui bandaj elastic.
Tot extern, pentru stimularea cresterii parului, se prepara o tinctura din parti egale de ardei iute, radacina de brusture si radacina de urzica, in alcool de 60°--70°, cu care se frictioneaza radacina parului ferind ochii.

Contraindicatii

Intern, în hiperaciditate, ulcer gastric si afectiuni hepatice si urorenale. Nu se aplica pe pielea lezata. In rare cazuri s-a constatat hipersensibilitatc manifestata prin urticarie.
Nota: Din ardeiul iute, Albert Szent Gyorgyi a extras pentru prima data (1927 -1932) vitamina C în stare cristalină (cca 200 mg/kg)

marți, 24 iulie 2012

Efecte benefice ale busuiocului

Efecte benefice ale busuiocului
BUSUIOCUL
(Ocimum basilicum L.)

Specie anuala de cultura cunoscuta în toate regiunile tării ca planta de cult sau condimentara, precum şi ca planta medicinala. Se utilizează partile aeriene ale plantei recoltate în timpul infloririi.

Compozitie chimica

Uleiul esential este în cantitate de 0,10-0,20%, fiind constituit în proportie de 70-88% metil chavicol şi cantitati mici de linalol, cincol, camfor, eugenol, limonen şi citrolenol. S-au mai identificat anetol, beta-sitosterol; saponozide trilerpenice şi taninuri în partile aeriene ale plantei. Semintele sunt bogate în mucilagii.

Farmacologie

Planta a fost putin studiata din punct de vedere farmacologic. Uleiul esential are acţiune antideprcsiva, antispastica, carminativa, digestiva, expectoranta, febrifuga, galactogoga, profilactica in boli infectioase; este cortico-adrenal şi tonic stomahic.
Recomandari

Datorita compozitiei foarte bogate a uleiului volatil pe care-l contine, planta se recomanda in tulburari gastro- intestinale si în tulburari ale cailor respiratorii.
Uleiul voiatil obtinut prin antrenare cu vapori de apa are numeroasc recomandari terapeutice: extern, ca insectifug şi calmant al întepaturilor de insecte. Sub forma de aerosoli, in bronsite, tuse, otalgii şi sinuzile. Stimulant al sistemului imunitar in guturai, gripa, boli infectioase. In afectiunile sistemului nervos se recomanda in anxietate (teama, frica), în depresii, oboseala, insomnie, migrene,tensiune nervoasa.

Mod de preparare şi administrare

Planta sub forma de infuizie preparata dintr-o lingura de frunze şi flori la o cana cu apa. Se bea cate o cana dupa mesele principale.
Se foloseste in diferite preparate culinare, in Franta si Italia in special.
Uleiul volatil, sub forma de inhalatii, frectii, unguente.
Intern, uleiul volatil se utilizcaza foarte diluat (10 picaturi la 100 g ulei comestibil) din care se ia cate o lingurita tot după mesele principale.

Contraindicatii

Foarte rare. Uneori, la unele persoane, prezinta intoleranta. Contraindicat in timpul sarcinii. Uleiul este iritant al pielii in cantitati mari.

duminică, 22 iulie 2012

Bolile şi dăunătorii frecvent întâlniţi pe răsaduri şi frunze de flori şi legume

1. Căderea răsadurilor are ca simptome brunificarea şi subţierea coletului plăntuţelor (plante nedezvoltate, abia ieşite din sămânţă). Porţiunea de deasupra rădăcinilor putrezeşte şi plantele mor. Ciuperca atacă aproape toate răsadurile atunci când nu sunt corelate temperatura, umiditatea şi aerisirea semănăturilor din spaţiile închise.

Pentru combatere folosiţi substanţe fungicide specifice (Captan, Captadin, Zineb, Ziram etc.) sau pe bază de Cu (zeamă bordeleză, Turdacupral etc.).

Măsurile de prevenire sunt: aerisirea periodică, temperatură constantă nu prea ridicată, umiditate moderată strict necesară, prăfuirea solului la semănat cu cenuşă sau cărbune de lemn pisat, tratamente repetate cu fungicide.

2. Rugina este o ciupercă parazită cu aspect prăfos sau fin - granulat, de culoare galben-oranj, ce se observă pe lujerii unor arbuşti neîngrijiţi, cum ar fi trandafirii urcători netăiaţi mai mulţi ani. Uneori apare şi pe partea dorsală a frunzelor trecând neobservată (mentă). Pentru combatere folosiţi fungicide ca Saprol, Trimidal, Bayleton, Derosal etc.

3. Făinarea se manifestă prin apariţia unui miceliu sub forma unui praf alb sau alb-gălbui pe frunze sau vârfuri tinere de ramuri, pe bobocii florali (aspect făinos). Ciuperca atacă o mare varietate de specii: trandafiri, begonii, regina-nopţii, arbuşti fructiferi, viţă-de-vie, castraveţi, ardei, vinete etc. Unele specii sunt mai rezistente la această boală.

O combateţi eficient cu substanţe fungicide, de exemplu: Tilt, Saprol, Fundazol, Sulf muiabil.

4. Fumagina este o altă ciupercă parazită cu aspect negru-prăfos - carbonizat ce se instalează pe frunzele şi pe lăstarii atacaţi de insecte (păduchi, musculiţă albă etc.) şi care se hrăneşte cu substanţele zaharoase eliminate de acestea. Substanţa lipicioasă apărută pe frunze (excrementele insectelor) se acoperă cu pudra carbonizată, iar ţesuturile debilizate deja mor prin asfixiere.

Pentru combatere aplicaţi tratamente cu fungicide şi spălaţi repetat cu apă.

Musculiţa albă de seră este o insectă minusculă cu zbor rapid întâlnită în spaţiile protejate (sere şi solarii) neglijate, de unde se extinde vara şi în exterior. Coloniile masive de ouă, larve şi adulţi sunt devastatoare. Pe cât sunt de mici exemplarele, pe atât de mari sunt pagubele. Pe partea dorsală a frunzelor produc înţepături numeroase hrănindu-se cu seva acestora, care în timp se usucă. Sunt preferate speciile din familia Solanaceae-tomate, Datura, Solanum capsicorum, petunia, dar şi trandafirul chinezesc, cala, muşcatele cu flori mari, Alstroemeria, Coleus etc.

Scăpaţi foarte greu de ele prin măsuri combinate de reducere a temperaturii până la limita suportabilă de plante (stagnează reproducerea musculiţelor), aplicând totodată insecticide puternice şi alternative, de exemplu: Regent, Actara, Karate.

5. Păduchele ţestos este o insectă periculoasă acoperită de un scut protector asemenea unei cruste. Se fixează pe ramuri în colonii masive, fiind totuşi greu vizibilă datorită culorii şi formei confundabile cu scoarţa lemnificată. Deseori atacă şi frunzele pe partea dorsală de-a lungul nervurilor.

Furnicile, care se hrănesc cu substanţe zaharoase eliminate, dar şi cu larvele şi ouăle acestora, ne pot indica uşor zona invadată prin frecvenţa cu care circulă în număr mare spre sursă.

Păduchele ţestos îl combateţi cu insecticide puternice aplicate repetat, chiar şi iarna în grădină dacă invazia a fost considerabilă în timpul verii. Folosiţi Regent, Karate, respectiv Ulei horticol, Oleo-ecalux, Carbetox etc.

Cum pregătesc vara amestecurile nutritive pentru iarnă

Mraniţa o obţineţi din fermentarea gunoiului de grajd. Dacă folosiţi gunoi proaspăt, prepararea durează 1-2 ani. Udaţi platformele şi întoarceţi periodic gunoiul pentru afânare şi omogenizare, la intervale de 2-3 luni.

În final, obţineţi un pământ de culoare închisă, uşor permeabil, bine structurat, lipsit de resturi vegetale vizibile.

Mraniţa e bogată în elemente nutritive, are o bună capacitate de reţinere a apei, este bine structurată şi se încălzeşte foarte uşor dacă este expusă la soare.

Dintre deficienţele mraniţei se numără conţinutul ridicat în buruieni şi prezenţa germenilor de boli şi dăunători. De asemenea, conţinutul excesiv de azot poate crea dezechilibru în creşterea răsadurilor.

Pământul de ţelină îl pregătiţi din brazde înierbate recoltate de pe terenuri înţelenite sau de pe terenuri cultivate cu lucernă sau trifoi.

Pământul de ţelină este fertil, bine structurat şi lipsit de germeni de boli şi dăunători.

Turba este foarte importantă în amestecurile nutritive pentru legume. Ea este foarte bine afânată, foarte bine structurată, are o mare capacitate de reţinere a apei şi o aerare foarte bună. Totodată este liberă de boli şi dăunători şi posedă un conţinut scăzut în elemente nutritive imediat accesibile plantelor.

Ca dezavantaj trebuie menţionată reacţia puternic acidă a unor turbe, dar care se corectează cu 1-2 kg var/1 mc turbă.

miercuri, 18 iulie 2012

Efecte benefice albastrelele

Efecte benefice albastrelele
(Centaurea cyanus)

Buruiana din cultura, specifica in lanurile de grau si secara, uneori pe marginea drumurilor rurale, prin locuri pietroase si uscate din regiunea de campie deluroasa din intreaga tara.Flori de culoare albastra, grupate in antodii("chiorchini"), globuloase terminale, cele marginale sub forma de palnie, cele interne mici cu nuante spre violaceu.

Compozitia chimica

Poliine (centaur x), poliene (centaur y); substante amare: centaurina (cnicina); un glicozid: cicorina; mucilagii, taninuri, un antocian glicozidic: cianina, antocianidine, saruri de potasiu si mangan.

Farmacologie

Fara a avea o actiune farmacodinamica specifica, se utilizeaza, in amestecuri de diferite ceaiuri medicinale, pentru proprietatile slab diuretice, astringente si tonic amare.

Recomandari

Astringent si antiinflamator in oftalmologie. Are actiune diuretica si tonic-amara. Intra in compozitia unor ceaiuri medicinale.Este un colorant vegetal lipsit de toxicitate.

Mod de preparare si administrare

- florile marginale ( Flores Cyani sine receptaculis);
- florile marginale si tubulare cu receptacul ( Flores Cyani cum receptaculis).
Ambele sortimente intra in compozitia ceaiurilor diuretice sau tonice-amare in proportie de 10-20%. Se prepara sub forma de infuzie. Pentru spalaturi oculare, se prepara o infuzie din o lingura flori la o cana cu apa.

Contraindicatii

Nu prezinta.

duminică, 15 iulie 2012

Efectele benefice ale afinelor

Efectele benefice ale afinelor
(vaccinium myrtillus - latina)

Subarbust de 10-15 cm din zona montana de la limita inferioara a molidisurilor pana in zona alpina.Spre deosebire de frunzele unei plante din aceeiasi familie, Merisorul (
vaccinium vitis-idaea), frunzele de afin sunt cazatoare in fiecare toamna.Flori mici globuloase de culoare roz, fructe negre violacee.

Compozitia chimica

Frunzele de afin contin 10% taninuri, cantitati mici de arbutozid, acid chimic, miristic si palmitic, ericolina, derivati flavonici, acizi triterpenici, tiamina, saruri minerale.Fructele de afin contin 5-10 % taninuri de natura catehica, cca 30% zahar invertit.Componentele active principale din fructele de afin sunt antocianii, pigmentii coloranti de natura glicoziadica, printre care cei mai reprezentativi sunt delfinida, cianidina, petumidina si malvidina, glicozidati cu diferite zaharuri si, in total, alti 15 compusi.

Farmacologie

Antocianozoidele, componente principale ale fitocompusilor din afine, sunt active asupra bunei functionari a microcirculatiei.Administrarea pe cale orala a preparatelor pe baza de afine regleaza functionalitatea micricirculatiei sanguine si contractiunea ritmica a musculaturii netede a arteriolelor care controleaza fluxul hematic ce traverseaza diferite zone circulatorii.
O alta actiune favorabila a afinelor se inregistreaza in insuficenta venoasa clinica. S-a demonstrat actiunea asupra edemelor, in special periomaleolare, cauzate de o anormala permeabilitate capilara.
Actiunea antidiabetica a frunzelor se bazeaza pe derivatii flavonici care, asociati cu antocianii din fructe, favorizeaza vascularizarea pancreasului.Insulina este fixata pe proteinele de pe suprafata celulelor, astfel incat membrana celulara joaca un rol important in diabet.Tulburarile vasculare se dezvolta in cursul bolii (angiopatie diabetica), cauzand ingrosarea membranelor bazale si a peretilor vaselor mici, crescand permeabilitatea si cauzand astfel perturbari metabolice.Tinand seama de compozitia chimica a frunzelor s fructelor de afin si de actiunea farmacodinamica prezentata, utilizarea afinului in diabetul de tip II este perfect justificata.

Recomandari

Frunzele sunt astringente, modifica favorabil flora patogena intestinala; au actiune hipogliceminata( reduc cantitatea de zahar din sange si urina).
Fructele, datorita antocianilor, au actiune de protectie vasculara, in special retidiana, favorizand
acuitatea vizuala si adaptarea ochiului la intuneric.Utile in dispepsii (digestie dificila).

Mod de preparare si administrare

Frunze sub forma de infuzie 1-2 lingurite la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi. Fructele consumate proaspete sau congelate, 200 g pe zi; uscate 50-100 g pe zi; sub forma de sirop 50 g de doua ori pe zi; decoct 100 g fructe la 1 l apa. Se bea intreaga cantitate in timpul zilei. Sub forma de
afinata, in cantitati moderate, in cazul celor carora alcoolul le este permis.

Contraindicatii

In constipatia cronica.