Subscribe:

sâmbătă, 7 septembrie 2013

Ce dimensiuni de ghivece sa aleg?



In momentul schimbarii plantelor din ghivece, alegeti-le pe cele suficent de stramte pentru a respecta un anume echilibru intre dezvoltarea partii aeriene a plantei si cea a radacinilor. 
De regula, pentru o planta aflata in faza de dezvoltare, folositi un ghiveci cu un diametru mai mare cu 2-3 cm decat cel anterior. 
Pentru o planta ajunsa la maturitate, alegeti un ghiveci identic sau putin mai mare, fiindca in acest caz este vorba, indeosebi, de reinnoirea unei parti din mranita
Pentru speciile cu crestere rapida sau pentru plantele mari, puteti sa folositi un ghiveci cu diametrul mai mare cu 4-5 cm.

vineri, 6 septembrie 2013

Tipuri de ingrasaminte pentru plante






Fiecare planta ar trebui sa beneficieze de un program de fertilizare specific, in functie de particularitatile ei metabolice si de modul ei de viata.
Majoritatea plantelor de interior sunt comercializate intr-un substrat de turba aproape pura. Acest material fiind inert, dar retinand bine apa si sarurile minerale, rezultatele sunt spectaculoase.
Din pacate, in casa, nu puteti controla decat temperatura. Luminozitatea depinde de fenomenele meteo si de anotimpuri, umiditatea de dumneavoastra, la fel ca si udarea.
De aceea, schimbati ghivecele noilor plante, folosind un substrat mai echilibrat si mai bogat decat cel originar. Fertilizati planta dupa trei luni

 

Ingrasaminte universale


Sunt, in general, produse echilibrate, cu concentratii egale de elemente nutritive. Ingrasamintele universale pot fi comparate cu produsele generice si standard. Pot fi folosite pentru intretinerea plantelor obisnuite.Totusi este mai bine sa folositi ingrasaminte specifice.



Ingrasaminte generice
  

Aceste produse foarte raspandite se impart in doua categorii : ingrasaminte pentru plante verzi si ingrasaminte pentru plante cu flori. Este un mod simplu, dar eficient de a aborda fertilizarea plantelor din casa, fiecare specie putand fi incadrata intr-una din aceste doua categorii.
Pentru a simplifica ingrasamantul  „plante verzi” stimuleaza cresterea si dezvoltarea tulpinilor si frunzelor, iar ingrasamantul „plante cu flori” favorizeaza procesul de inflorire.
 


Ingrasaminte specializate 

Produsele cu o formula adaptata la nevoile unui grup de plante. Fabricantii folosesc denumirii generice. Un ingrasamant „citrice” poate fi folosit la toate plantele care fac fructe (Ardisia, Capsicum) si pentru palmieri.
Un ingrasamant „orhidee” este perfect pentru bromeliacee si pentru majoritatea plantelor acidofile, precum gardenia sau ferigile.
Ingrasamantul „bonsai” se potriveste tuturor arborilor si altor plante lemnoase.

 

Cum se manifesta lipsa apei la plante?






Cand planta nu mai gaseste in sol apa de care are nevoie pentru a-si asigura subzistenta, ea apeleaza la rezervle sale. Speciile care dispun de organe groase sau solide ( trunchi, bulb, pseudobulb, rizom, tubercul, scoarta, caudex, tulpini sau frunze carnoase) pot rezista unor perioade de uscaciune ce dureaza mai multe luni. Este cazul cacteelor si al unor suculente (plante pietricele). In schimb, plantele cu tulpini subtiri sau foarte fragede, speciile cu frunze mari, suple si fine sufera mult mai repede din cauza lipsei de apa. Atunci cand celulele cedeaza o parte din lichidul pe care il contin, isi pierd rigiditatea si tesuturile lor se i
ndoaie sau se ofilesc. Este semnul cel mai evident al lipsei de apa. In majoritatea cazurlor, este suficient sa imbibati pamantul din ghiveci pentru ca planta sa-si reia turgescenta.Atentie, vestejirea epuizeaza planta si afecteaza dezvoltarea ei normala. Interveniti la timp, dar cu moderatie, ca sa alimentati planta cu apa.

sâmbătă, 3 august 2013

Mararul, efecte benefice

Mararul
(Anethum graveolens)



Originar din zona mediteraneeana si Asia, mararul este cultivat in toata Europa si America si face parte dintre verdeturile cel mai des folosite in multe bucatarii ale lumii.Pe vremuri, era folosit de egipteni si chinezi in tratarea afectiunilor digestive, dar are multe alte valente terapeutice.

Omoara bacteriile

Are proprietati antibacteriene si, din acest motiv, este de ajutor in tratarea infectiilor interne si externe.Decoctul de marar este foarte bun pentru infectiile interne, iar pentru rani, semintele usor zdrobite puse direct pe locul afectat stimuleaza vindecarea. Cateva picaturi de ulei volatil au efect antibiotic puternic.

Stimuleaza eliminarea radicalilor liberi

Clorofila din marar activeaza procesele care favorizeaza eliminarea radicalilor liberi. Acest fenomen este de ajutor si in prevenirea bolilor de inima, cancer si multe alte afectiuni.

Leac pentu stomac

Problemele de aciditate, balonari sau deranjamente stomacale sunt rezolvate cu ajutorul consumului de marar. Mararul proaspat stimuleaza serectia gastrica si de bila. Consumat in exces poate impiedica aceste secretii benefice pentru digestie.
Daca aciditatea iti creaza probleme e bine sa consumi o lingurita cu frunze proaspete de doua ori pe zi, pentru ca neutralizeaza aciditatea si au un efect calmant.

Tratament in combaterea racelii si a gripei

Datorita continutului mare de vitamina C si zinc, mararul previne gripa si raceala, dar e de folos si la refecerea organismului cand e deja contaminat cu virusul gripei. Mai mult efectele sale benefice ne feresc de bronsite si alte complicatii respiratorii.Se amesteca o lingura de seminte de marar cu miere si se ia cate o lingurita de trei ori pe zi.





duminică, 13 ianuarie 2013

Plantarea pomilor


Perioade de plantare

Operatia de plantare reprezinta pentru pomul tanar o expunere serioasa la numerosi factori de stress. Cel mai important factor este legat de afectarea sistemului reticular la scoaterea pomului din solul pepinierei pentru a fi replantat in alta parte. Numerosi perisori absorbanti ai radacinii se pot rupe chiar daca se lucreaza cu mare atentie. Se pot rupe si ramificatii principale ale radacinii mai ales in cazul radacinilor pivotante. In afara de aceasta, plantarea la locul definitiv implica schimbari de microclimat, de compozitie chimica a solului. Daca pe langa acesti factori intervine si o lipsa de umiditate a solului atunci procesul de prindere poate fi serios afectat.
Toamna este un anotimp propice plantarilor de pomi. Un motiv pentru plantarile de toamna este intrarea pomilor in repaus vegetativ pe durata iernii. Nevoile de hranire in acest timp sunt mult mai reduse si astfel radacina este crutata de eforturi mari si i se ofera suficient timp de adaptare. Plantarile de primavara se practica totusi. O primavara secetoasa poate pune probleme nevoii de apa a puietilor care urmeaza sa intre rapid in vegetatie. De aceea este necesara irigarea pomilor proaspat plantati.

Plantarea

Inainte de inceperea plantarii pomilor, in viitoarea livada vor fi asigurate urmatoarele materiale auxiliare:
-ingrasamant natural
-apa
-pamant galben

In gropile sapate in vederea plantarii se va pregati o "mocirla" formata din ingrasamant natural, apa si pamant galben; se amesteca continuu pana cand se obtine o pasta de o consistenta medie. In aceasta pasta se vor cufunda complet radacinile pomilor fasonati.

Fasonarea pomilor se executa cu o foarfeca de pomi bine ascutita. Se aplica atat radacinilor cat si ramificatiilor trunchiului, daca ele exista. Se elimina, prin taiere, doar radacinile uscate, rupte sau ranite. Daca in momentul plantarii pomul tanar se prezinta ca o varga neramificata aceasta se va reteza, deasupra unui mugure, la o inaltime de 1-1,25 m. Aceasta este inaltimea de proiectare a trunchiului - in functie de optiuni, dimensiunea indicata poate fi mai mare sau mai mica.
Daca pomul are deja cateva ramificatii laterale atunci se va aplica taierea reductiva care are in principal doua scopuri: reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoarea perioada de vegetatie de catre o radacina slabita prin operatia de dezgropare si, in al doilea rand, inceperea taierilor pentru formarea coroanei pomului. Prima ramificatie care se va inderparta de la inel este lastarul concurent, in cazul in care acesta nu a fost indepartat in pepiniera. Lastarul concurent este prima ramificatie crescuta imediat sub cresterea anuala a varfului. In situatia in care lastarul concurent are o crestere mai convenabila decat varful, va fi oprit acesta si se va elimina varful.

Taierile de formare

Prima taiere de formare se aplica pomului scos din pepiniera care are deja cateva ramificatii laterale - aceasta trebuie sa aiba loc imediat inaintea plantarii definitive (taierea de plantare), fie atunci cand pomul plantat cu an inainte prezinta ramificatii laterale crescute in timpul primului an de vegetatie.

La un pom aflat deja dupa doi ani de vegetatie se afla ramificatia cunoscuta sub numele de lastar concurent. Se lasa acesta sau varful.

Ramificatiile ce fac cu tulpina unghiuri de 60 grade confera o rezistenta sporita si un avantaj suplimentar in ce priveste raportul crestere/rodire. Este foarte adevarat ca ramificatiile ce au aparut sub alte unghiuri pot fi mult mai dezvoltate, dar pe ansamblu nu trebuie sa renuntam la regula de a le lasa pe cele crescute sub unghiuri de aproximativ 60 grade.

Unghiul dintre ramificatii trebuie sa aiba sa aiba valori cat mai apropiate; acest fapt confera stabilitate pomului, iluminare si aerisire optime.

Lungimea taierii reductive


Lungimea la care se scurteaza, prin taiere reductiva, ramificatiile principale are o mare importanta. O scurtare prea mare a ramificatiilor atrge dupa sine o aglomerare a ramificatiilor de ordin inferior in jurul axului si deci aerisire si iluminare deficiente. O scurtare nesemnificativa va avea ca rezultat un numar redus de lastari mari in interiorul coroanei si o aglomerare a acestora la periferie. Se creaza asfel perspectiva unei coroane goale la interior.
Taierea corecta trebuie sa asigure un spor de lastari spre capatul ramificatiilor, dar si cativa lastari laterali pe restul lungimi, pana la ax. Acestia vor avea distante suficiente intre ei si vor fi dirijati orizontal.

marți, 25 septembrie 2012

Daunatorii legumelor



·  Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata.
   Combatere: momeli toxice

·  Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.
    Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. 


 · Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.
   Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%.

·  Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca.
   Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox 0,15% si Carbetox 0,1%. 


·  Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze.
   Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. 

·  Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.
   Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%. 

·  Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.
    Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. 

·  Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.
   Combaterea se face la fel ca la buha verzei. 

·  Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.
   Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua.

 

sâmbătă, 15 septembrie 2012

Arnica


Arnica

Specie caracteristică pentru fâneţe şi păşuni umede din zona montana şi subalpina. Specie înaltă de 20- 60 cm, cu o rozetă de frunze bazale şi câteva frunze tulpinale, fară peţiol, ovat-eliptice. Se caracterizeaza. printr-o inflorescenţă terminală, de culoare galbenă, însoţită de două inflorescenţe laterale situate sub cea terminală. In scopuri medicinale se recoltează numai inflorescenţa terminala. Planta fiind din ce în ce mai rara în flora noastre spontană, se recomandă reînsămânţarea toamna în locurile unde s-au recoltat inflorescenţele.

Compoziţie chimică
Inflorescenţele de Arnică conţin sesquiterpene lactonice de tipul henelaninei şi dihydrohenelaninei, flavonoide — în special izoquercitrină, lutcolin-7-glicozid şi astragalină, ulei esenţial conţinând tymol şi derivaţii acestuia, acizi fenol carbonici: clorogenic, cynarinic şi cafeic, precum şi cumarinc.

Farmacologie
Preparatele pe bază de arnică aplicate local au acţiune antiinflamatoare, analgezica şi antiseptică. Henelanina are actiune imunostimulantă.




Recomandări
— extern — sub formă de tinctură diluata cu apa, pentru efectele cicatrizante şi antiinflamatoare;
— intem — în doze mici, moderează activitatea centrilor nervoşi  superiori, având efecte antialgice şi sedative.

Mod de preparare şi administrare
Tinctura se prepară din 10 g inflorescenţe uscate la 100 ml alcool de 60°-70°, prin macerare timp de 8 zile.
— extern se aplică direct pe răni cu suprafaţa mica, iar diluată 1:1 cu apă fiarta şi răcită sub formă de comprese;
— intern 20-25 picături de două ori pe zi, atât ca sedativ, cât şi în spasmele arteriale şi arteroscleroză.

Contraindicaţii
In dozele menţionate nu prezintă contraindicaţii şi nici reacţii adverse. Tratamentul prelungit poate produce dermatite edematoase cu formare de pustule şi dermatite. In doze mai mari, devine toxică, iar în doze şi mai mari, are efecte paralizante. Nu se aplică nici extern pe plăgi deschise care au suprafaţa mai mare dc 3-4 cm2. In acest caz, se poate aplica diluată sub formă de comprese.